Astazi este prima data. Prima data cand scriu o nota pe facebook intru totul de la mine. Fara copy paste. Pentru ca uneori sunt lucruri si oameni care merita.

Motivul? Seara trecuta am participat la o discutie deosebit de interesanta. Printre putinele valoroase din ultima vreme. O discutie la care am contribuit cate putin alaturi de Fana, Adina si l-am cunoscut si pe Alex. Am fost uimita de capacitatea  lui de a da un sens simplu si direct lucrurilor din jur. De a pune punctul pe i fara a folosi cuvinte pretentioase si citate din carti. Un om deosebit de inteligent si natural. Fara problema de a recunoaste, accepta si nu neaparat reprosa, ci mai curand corecta. Fara temeri vizibile. Fara complexe vizibile. Nu spun ca nu le are. 😉

Nu vreau sa il pup in cur si nici macar sa il “ling la subrat” cum ar zice el. Doar ca ii admir felul de a privi viata si lumea.  Incerc sa arat ca in nebunia asta de pe facebook exista si oameni capabili de a gandi, de a-ti provoca gandirea, de a-ti dovedi ca de la fiecare poti invata, de a corela lucruri in esenta evidente, ascunse doar orbilor… insa intr-un mod clar si la obiect. Fiecare a putut aduce ceva. Am ascultat si am discutat. Cu totii. Fara prea multa filosofie. Am desfacut logic lumea in bucatele pentru a reconstitui legaturi universal ignorate.

Ma gandeam de ce am inceput sa citesc cate ceva de Cioran… Ca sa aflu o parere despre viata. Nu sa ma ghidez dupa ea. Pentru ca am propria gandire. Si asta, in aceeasi masura in care nu tin cont de multe alte lucruri abstracte cand pasesc prin lume.  Imi citesc horoscopul. Ca sa ma amuz, ca sa ma uimesc. Ma uit la astrograma ca sa imi dau seama o directie, nu sa ma abandonez ei. Nu astrograma o sa imi spuna ce mananc maine sau ce oameni cunosc si accept printre prietenii mei. Pentru ca oamenii care ii cunosc sunt din multe si variate medii.

Propun sa fim mai putin abstracti si mai mult organici. Sa citim mai putin si sa gandim mai mult. Sa simtim mai mult. Ca slava Domnului de aia avem creier. Ca sa putem gandi. Nu din carti. Ci din ce traim. In urma experientelor. Si sa invatam sa apreciem oamenii din jur dupa adevaratele valori. Nu cele impuse de propriile complexe si frustrari.

Pentru cei ce inca se mai bazeaza si se mint constant cu cuvintele “totul va fi bine”. Am o noutate. E rasuflata. Un copil de cativa anisori are o idee mult mai buna despre lumea in care ne invartim…  “dar, mami, trebuie doar sa iti placa.”

Multumesc, Alex 🙂

Astazi este prima data. Prima data cand scriu o nota pe facebook intru totul de la mine. Fara copy paste. Pentru ca uneori sunt lucruri si oameni care merita.

Motivul? Seara trecuta am participat la o discutie deosebit de interesanta. Printre putinele valoroase din ultima vreme. O discutie la care am contribuit cate putin alaturi de Stefana, Adina si l-am cunoscut si pe Alex Goaga. Am fost uimita de capacitatea  lui de a da un sens simplu si direct lucrurilor din jur. De a pune punctul pe i fara a folosi cuvinte pretentioase si citate din carti. Un om deosebit de inteligent si natural. Fara problema de a recunoaste, accepta si nu neaparat reprosa, ci mai curand corecta. Fara temeri vizibile. Fara complexe vizibile. Nu spun ca nu le are. 😉

Nu vreau sa il pup in cur si nici macar sa il “ling la subrat” cum ar zice el. Doar ca ii admir felul de a privi viata si lumea.  Incerc sa arat ca in nebunia asta de pe facebook exista si oameni capabili de a gandi, de a-ti provoca gandirea, de a-ti dovedi ca de la fiecare poti invata, de a corela lucruri in esenta evidente, ascunse doar orbilor… insa intr-un mod clar si la obiect. Fiecare a putut aduce ceva. Am ascultat si am discutat. Cu totii. Fara prea multa filosofie. Am desfacut logic lumea in bucatele pentru a reconstitui legaturi universal ignorate.

Ma gandeam de ce am inceput sa citesc cate ceva de Cioran… Ca sa aflu o parere despre viata. Nu sa ma ghidez dupa ea. Pentru ca am propria gandire. Si asta, in aceeasi masura in care nu tin cont de multe alte lucruri abstracte cand pasesc prin lume.  Imi citesc horoscopul. Ca sa ma amuz, ca sa ma uimesc. Ma uit la astrograma ca sa imi dau seama o directie, nu sa ma abandonez ei. Nu astrograma o sa imi spuna ce mananc maine sau ce oameni cunosc si accept printre prietenii mei. Pentru ca oamenii care ii cunosc sunt din multe si variate medii.

Propun sa fim mai putin abstracti si mai mult organici. Sa citim mai putin si sa gandim mai mult. Sa simtim mai mult. Ca slava Domnului de aia avem creier. Ca sa putem gandi. Nu din carti. Ci din ce traim. In urma experientelor. Si sa invatam sa apreciem oamenii din jur dupa adevaratele valori. Nu cele impuse de propriile complexe si frustrari.

Pentru cei ce inca se mai bazeaza si se mint constant cu cuvintele “totul va fi bine”. Am o noutate. E rasuflata. Un copil de cativa anisori are o idee mult mai buna despre lumea in care ne invartim…  “dar, mami, trebuie doar sa iti placa.”

Multumesc Alex 🙂

« »