In unul din locurile pe care le consider acasa. Am umblat si am tot umblat. Indeajuns de mult cat sa stau departe. De tot ceea ce ma tine aproape. Obsedant. Nu ma pot apropia de nimeni. Si limpede imi e ca m-am certat involuntar cu toata lumea. Ca apoi sa ma impac la fel de bine cu toata lumea. Oameni ciudati peste tot. Inclusiv eu. Trebuie sa ma invat sa fiu mai toleranta.

De mai bine de o luna si jumatate calatoresc. Pe unde apuc. Pe unde ma duce viata. De la Satu Mare la Bucuresti, de la Bucuresti la Alba Iulia, din Alba Iulia in Bucuresti, din Bucuresti in Abu Dhabi din Abu Dhabi la Liwa si inapoi la Abu Dhabi. Din Abu Dhabi la Bucuresti, din Bucuresti la Turda si la Arad. Apoi la Craiova. Si tot asa. Peste o luna poate plec in Egipt. Si apoi cine stie…

Am vazut cetatea Soimus , biserica Maria Radna, castrele romane din Orastie, muzeul de istorie din Sibiu si muzeul din Aiud si multe altele – toate de afara din pacate. 🙂 Dar chiar si asa mi-ar fi placut sa le impart cu cineva. Acum sunt in pauza. Pauza de de toate.

Important e ca astaseara ma simt acasa. Imi era dor…

« »